DESI 2020 România. Analiza și clasament

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020
România

DESI 2020 România. Analiza și clasament

Rapoartele DESI includ analize și statistici privind progresele digitale ale statelor membre UE.

Situația pandemică actuala demonstrează cât de importane au devenit activele digitale pentru economie și modul în care rețelele, conexiunile, datele transmise, inteligența artificială, supercalculul și competențele digitale au susținut și susțin continuarea muncii (telemuncă) în multe domenii, urmărirea răspândirii virusului și accelerarea găsirii de soluții.

Digitalizarea joacă așadar un rol esențial în redresarea economică. Consiliul European și Comisia s-au angajat să structureze sprijinul pentru redresare în conformitate cu dubla tranziție către neutralitatea climatică și transformarea digitală rezilientă. În acest cadru, implementarea tehnologiei 5G și a rețelelor de foarte mare capacitate (very high capacity networks – VHCN), competențele digitale, digitalizarea întreprinderilor și a administrației publice sunt esențiale pentru o redresare solidă.

DESI 2020 ROMÂNIA

• România se află pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale pentru anul 2020.
• Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani.
• România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane.
• 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE.
• Aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.
• România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.
• Recent, au fost adoptate două hotărâri ale guvernului care vor afecta sectorul comunicațiilor electronice și digitalizarea în România. (organizarea și funcționarea ADR – Autoritatea pentru Digitalizarea României și crearea unei noi entități: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor). Noul minister va avea responsabilități în ceea ce privește elaborarea politicilor în domeniul comunicațiilor electronice și punerea în aplicare a politicilor legate de infrastructura comunicațiilor electronice.

ADR preia activitățile și structurile Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale aferente domeniilor tehnologiei informației, societății informaționale și cadrului național de interoperabilitate. ADR are următoarele responsabilități: (i) elaborarea planurilor de acțiune în domeniul IT; (ii) organizarea și coordonarea implementării proiectelor de guvernare electronică și administrație electronică; (iii) coordonarea politicilor publice astfel încât să se asigure interoperabilitatea sistemului IT al administrației publice; (iv) monitorizarea și evaluarea sistemelor IT ale administrației publice centrale în vederea realizării obiectivelor strategice sprijinite de sistemele respective; (v) supervizarea și coordonarea programelor guvernamentale la nivel național pentru infrastructura și serviciile IT.

 

Actuala criză provocată de pandemia de COVID-19 are un impact semnificativ asupra unor indicatori societali importanți, legați de utilizarea serviciilor de internet de către cetățeni.

România a luat mai multe măsuri specifice în domeniul digital pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19.

• O aplicație a Ministerului Sănătății este utilizată pentru centralizarea datelor medicale referitoare la situația cauzată de virusul SARS-CoV-2.
• S-a creat un site web pentru ca societățile comerciale să transmită electronic documentația necesară pentru acordarea șomajului tehnic.
• O altă inițiativă ajută persoanele care au fost concediate din cauza pandemiei de COVID-19 și care caută în mod activ un loc de muncă.
• S-au creat mai multe site-uri web de informare  pentru a oferi informații clare, a spori transparența, a reduce panica, a combate dezinformarea, a explica riscurile și a furniza informații cu privire la măsurile de prevenire.
• O platformă oferă sprijin cetățenilor români care locuiesc în străinătate, aceștia fiind direcționați către un ajutor specific în funcție de nevoile lor.
• S-au creat mai multe site-uri web pentru a oferi sprijin spitalelor, precum și pentru colectarea și distribuirea coerentă și în siguranță a ajutoarelor.

România este foarte avansată în ceea ce privește acoperirea VHCN și se situează pe locul 14 în UE în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G.

Pe de altă parte, România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.

CONECTIVITATE INDICE DESI ROMANIA 2020

România se situează pe locul 11 în ceea ce privește conectivitatea.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 România

• În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea. În special, acoperirea de bandă largă de mare viteză a crescut până la 82%, dar se situează încă în urma majorității statelor membre (media UE este de 86%).
• Utilizarea benzii largi a stagnat la 66% dintre gospodării pentru al treilea an consecutiv și se situează cu mult sub media UE de 78%.
• Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorii la care țara are rezultate foarte bune, și anume acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) și utilizarea serviciilor în bandă largă de cel puțin 100 Mbps (68% și, respectiv, 49%).
• Cu toate acestea, decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România este ilustrat de cifrele privind acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate fixe, de care beneficiază doar 39% dintre zonele rurale (care este însă dublă față de media UE de 20%).
• În ceea ce privește utilizarea serviciilor în bandă largă de cel puțin 100 Mbps, România depășește în continuare în mare măsură media UE (49% față de 26%), ceea ce reprezintă o îmbunătățire cu patru puncte procentuale comparativ cu anul precedent.
• Pentru a aborda decalajul digital dintre mediul urban și cel rural, România a accesat fonduri ale UE în baza cadrului financiar 2014-2020.

Programul Operațional Competitivitate al României are alocată o sumă de 100 de milioane EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR).

Programul Operațional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 prevedea inițial o sumă indicativă de 25 de milioane EUR din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) în cadrul programului LEADER.

Proiectul RoNet  își propune să sprijine construirea de rețele de distribuție („backhaul”) în „zonele albe”, a primit o finanțare de 45 de milioane EUR din partea FEDR, asigurând infrastructura de racordare la banda largă pentru un obiectiv de 696 de localități.

Capital uman ROMANIA/ DESI 2020

România se situează pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE în ceea ce privește capitalul uman, stagnând în această privință comparativ cu anul precedent.

• Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE.
• Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%).
• În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.
• Deși s-a înregistrat o creștere ușoară în anul precedent în ceea ce privește procentajul specialiștilor în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,2% față de o medie a UE de 3,9%).
• România are rezultate bune în ceea ce privește absolvenții în domeniul TIC, situându-se pe locul 5 în rândul statelor membre, cu 5,6% dintre toți absolvenții.

Ministerul Educației și Cercetării pune în aplicare Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 a României. În plus, ministerul pune în aplicare un proiect de simplificare administrativă pentru sistemul național de educație, cu un buget de 28 de milioane RON (aproximativ 6 milioane EUR) din SIPOCA (Instrumente Structurale în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă).

• România are o coaliție națională pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital(14), cunoscută sub denumirea de Skills4IT. Această platformă deschisă include mai multe părți interesate, întreprinderi din domeniul TIC, asociații, furnizori de servicii de formare și ONG-uri implicate în transformarea digitală și beneficiază de sprijin politic din partea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și din partea Ministerului Educației.
• Deși există mai multe proiecte gestionate de guvern care vizează îmbunătățirea nivelurilor competențelor digitale în toată țara, rezultatele obținute până în prezent sunt limitate.
• Întrucât infrastructura digitală și competențele digitale sunt esențiale pentru valorificarea beneficiilor digitalizării, sunt necesare eforturi coordonate și specifice pentru îmbunătățirea competențelor digitale nu doar în școli, ci și în rândul forței de muncă și al persoanelor vârstnice.

UTILIZAREA SERVICIILOR DE INTERNET- ROMANIA/DESI 2020

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 România

România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale elementare în toată țara

• 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (media UE: 9%).
• Există însă două activități online în cazul cărora țara se situează pe locul 6 în UE. Este vorba despre utilizarea rețelelor sociale (82%, față de o medie a UE de 65%) și apelurile video (67%; media UE: 60%).
• Utilizarea serviciilor bancare online (11%), cumpărăturile (29%), citirea știrilor (55%), precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online (63%) sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală.
• Nivelul scăzut al utilizării serviciilor bancare online se datorează și faptului că mai mult de doi din cinci adulți români (42%).
• Doar 3% dintre utilizatorii de internet români vând produse online și doar 4% urmează cursuri online.

INTEGRAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE ROMANIA/DESI 2020

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 România

România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE.

• 23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informații, în timp ce doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%).
• S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ponderii IMM-urilor care fac vânzări online, de la 8% în 2017 la 11% în 2019, dar aceasta rămâne cu mult sub media UE de 18%.
• Din ce în ce mai multe IMM-uri își vând produsele online în afara țării, dar această situație se aplică doar pentru 6% din numărul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.
• În ceea ce privește tehnologia blockchain, începând cu anul 2017, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) joacă un rol activ în tehnologiile emergente ale industriei 4.0.
• În ceea ce privește securitatea cibernetică, în ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice. Această nouă lege vizează creșterea gradului de pregătire pentru a face față incidentelor de securitate informatică și sporirea încrederii cetățenilor în piața unică digitală. Legea se aplică operatorilor de servicii esențiale și furnizorilor de servicii digitale.
• Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor și pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la relevanța și beneficiile adoptării tehnologiilor digitale.

SERVICII PUBLICE DIGITALE ROMANIA/DESI 2020

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 România

În ceea ce privește serviciile publice digitale, în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE.

• România se situează pe locul 8 în ceea ce privește utilizatorii serviciilor de e-guvernare, cu 82% dintre utilizatorii de internet, față de media UE de 67%.
• Acest nivel ridicat de interacțiune online între autoritățile publice și populație vizează doar utilizatorii de internet care trebuie să depună formulare.
• Punctajele scăzute obținute în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, în cazul cărora țara se situează pe locul 28, indică o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc și în această privință.
• Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, pe care niciun guvern nu a reușit încă să o rezolve.

Principalele bariere în calea realizării serviciilor publice digitale în România sunt:

•  lipsa de coordonare dintre instituțiile publice în ceea ce privește instituirea unor astfel de servicii;
•  migrarea specialiștilor în TI din sectorul public înspre sectorul privat sau în alte țări;
•   lipsa generală de competențe digitale.

O soluție de e-guvernare bine pusă în aplicare ar ajuta întreprinderile să interacționeze cu autoritățile publice mai ușor, mai rapid și la costuri mai reduse. Adoptarea Legii privind interoperabilitatea și punerea sa în aplicare de către toate organismele publice implicate ar fi un prim pas spre realizarea de îmbunătățiri în administrația publică digitală.

Sursă: Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 România

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/

DESI 2020 România. Analiza și clasament