Indicele economiei și societății digitale România 2021

În 2021, Comisia a ajustat DESI pentru a reflecta cele două inițiative de politică majore care vor avea un impact asupra transformării digitale în UE în următorii ani: Mecanismul de redresare și reziliență și Busola pentru deceniul digital.

Pentru a alinia DESI la cele patru puncte cardinale și la obiectivele din cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală, a îmbunătăți metodologia și a ține seama de cele mai recente evoluții tehnologice și de politică, Comisia a adus o serie de modificări la ediția din 2021 a DESI. În prezent, indicatorii sunt structurați în jurul celor patru domenii principale ale Busolei pentru dimensiunea digitală, înlocuind structura anterioară cu cinci dimensiuni.

11 dintre indicatorii DESI 2021 măsoară obiectivele stabilite în Busola pentru dimensiunea digitală. În viitor, DESI va fi aliniat și mai îndeaproape la Busola pentru dimensiunea digitală, pentru a se asigura că toate obiectivele sunt discutate în rapoarte.

Punctajele DESI și clasamentele din anii anteriori au fost recalculate pentru toate țările, astfel încât să reflecte modificările în alegerea indicatorilor și rectificările datelor subiacente efectuate.

România LOCUL 27

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși această țară are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3.

În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %).

Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.

Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate.

Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane EUR din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030. Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date;
utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
crearea unui punct unic de contact;
introducerea cărții de identitate electronice;
migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică;
investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.

Capital uman DESI România

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (56 % la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35 % au competențe cel puțin de bază în materie de software (media UE: 58 %). Numai 10 % dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază.

Deși s-a înregistrat o creștere ușoară în ceea ce privește procentajul specialiștilor în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă decât în UE în ansamblu (2,4 % față de o medie a UE de 4,3 %). Numărul întreprinderilor care oferă angajaților lor formare în domeniul TIC este foarte scăzut, situându-se la 6 % (media UE: 20 %).

În schimb, România are rezultate foarte bune în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, care reprezintă 26 % din totalul
specialiștilor în acest domeniu, și în ceea ce privește numărul absolvenților TIC, ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaș în rândul statelor membre ale UE, cu 6,3 % din totalul absolvenților.

Principalele instituții responsabile de politicile în materie de competențe digitale sunt Ministerul Educației și Ministerul Muncii. În plus, Autoritatea pentru Digitalizarea României este autoritatea națională care coordonează eforturile de elaborare a planurilor naționale privind competențele digitale, unul pentru cetățeni și unul pentru administrația publică. În cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, au fost lansate recent două cereri de propuneri specifice pentru a spori competențele digitale ale angajaților. Acestea sunt: (i) „Competențe digitale pentru angajații din IMM-uri” (buget disponibil: 20 000 000 EUR) și (ii) „Competențe digitale pentru angajații din întreprinderi mari” (buget disponibil: 10 000 000 EUR).

Pentru a aborda digitalizarea necesară a educației, în octombrie 2020, Ministerul Educației a lansat strategia SMART.Edu privind digitalizarea educației în România pentru perioada 2021-2027. Cele două componente principale ale strategiei sunt: (i) competențe digitale relevante pentru transformarea digitală; și (ii) dezvoltarea unui ecosistem de educație și formare digitală de înaltă performanță.

Proiectul de plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-20275 vizează dezvoltarea competențelor digitale la toate nivelurile de educație. Scopul este de a reduce decalajele digitale și de a spori incluziunea socioeconomică, prin sporirea competențelor digitale și a utilizării internetului în rândul populației generale și al grupurilor dezavantajate, precum și prin organizarea de sesiuni de formare adaptate la nevoile fiecărei comunități.

Conectivitate DESI România 2021

România se situează pe locul 10 în ceea ce privește conectivitatea. În 2020, aceasta și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea generală. Acoperirea de bandă largă a crescut până la 87 %, atingând media UE. Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorul de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) de 76 %, cu mult peste media UE de 59 %.

Decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România a scăzut în ceea ce privește acoperirea VHCN după o creștere de 17 % până la o acoperire de 56 % a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28 %). Per ansamblu, utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 67 % dintre gospodării pentru al patrulea an consecutiv, cu mult sub media UE de 77 %. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât munca la distanță a fost utilizată pe scară largă în timpul pandemiei, creând așteptări privind o creștere a cererii. Cu toate acestea, cererea pentru bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps se reflectă în creșterea gradului de utilizare a benzii largi la 52 %, cu mult peste media UE de 34 %. România a eliminat decalajul în ceea ce privește acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7 %.

Integrarea tehnologiei digitale DESI România 2021

România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. Majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE. Doar 33 % dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60 %.

Deși 17 % dintre IMM-urile române profită de oportunitățile oferite de comerțul online, s-ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere (6 % comparativ cu media UE de 8 %). Doar 17 % dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32 %. Aproximativ 8 % dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparație cu media UE de 23 %), 13 % utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26 %) și numai 5 % dintre acestea analizează volume mari de date. În același timp, 31 % dintre întreprinderi utilizează inteligența artificială, cu mult peste media UE de 25 %. Procentul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68 %, cu puțin peste media UE de 66 %.

Strategia guvernamentală propusă – „Dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri din România către economia digitală în perioada 2021-2027”11 – este o strategie transversală care vizează realizarea, pe termen mediu, a unei economii digitale și a datelor. Principalele măsuri și acțiuni ale strategiei sunt:

(i) sprijinirea dezvoltării rețelei de hub-uri de inovare digitală și definirea rolului pe care acestea îl pot juca în cadrul programului Europa digitală pentru a sprijini IMM-urile;
(ii) asigurarea faptului că IMM-urile pot dobândi competențele relevante pentru noile tehnologii și că pot schimba cu ușurință furnizorii de servicii digitale și pot profita de portabilitatea datelor;
(iii) sensibilizarea IMM-urilor și stimularea investițiilor în securitatea cibernetică.

În ceea ce privește securitatea cibernetică, România nu utilizează încă un sistem de certificare pentru achizițiile publice sau reglementări tehnice la nivel național. Intenția este de a reglementa acest aspect după aprobarea legislației primare de instituire a Directoratului Național de Securitate Cibernetică din România (DNSC), astfel încât să poată prelua aceste sarcini.

Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale avansate și au, în general, un punctaj mai mic decât media UE. Prin urmare, este foarte încurajator să vedem eforturile depuse de această țară pentru a promova digitalizarea întreprinderilor într-un număr mare de domenii, cu sprijinul mai multor ministere.

Servicii publice digitale DESI România 2021

România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește această dimensiune în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

Doar 16 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparație cu media UE de 64 %.

În ceea ce privește indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. În ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni și, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) și 49 (media UE: 84).

Cu un punctaj de 69 %, țara are rezultate sub media UE de 78 % în ceea ce privește datele deschise. Autoritatea pentru Digitalizarea României a elaborat o politică publică în domeniul e-guvernării, adoptată la 3 iunie 2021. Principalul său obiectiv este creșterea numărului și a calității serviciilor publice electronice din România. Obiectivul ar trebui atins până la sfârșitul anului 2030.

Politica va implica:

(i) dezvoltarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi;

(ii) creșterea capacității organismelor publice de a funcționa într-un mediu digital avansat și de a furniza servicii publice electronice mature;

(iii) consolidarea competențelor digitale generale ale angajaților din sectorul public; și (iv) creșterea motivației și a nivelurilor de specializare ale personalului TIC din sectorul public.

În plus, ADR a lansat în decembrie 2020 un proiect amplu de creare a unui cadru național strategic pentru adoptarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027. Domeniile vizate includ inteligența artificială, tehnologia blockchain, tehnologia de tip cloud pentru știința deschisă și calculul de înaltă performanță.

ADR a efectuat o analiză a barierelor din calea digitalizării mediului public și privat din România. În ceea ce privește sectorul public, raportul arată că ar trebui abordate următoarele bariere: lipsa unei arhitecturi TI eficiente și eficace; lipsa sistemelor TI pentru instituțiile publice centrale; numărul redus de specialiști în e-guvernare; și absența unui cadru legislativ și procedural coordonat și eficient.

Una dintre principalele realizări ale anului 2020, cu implicații pentru evoluția procesului de transformare digitală a României, a fost înființarea ADR în primul trimestru. În urma dizolvării fostului Minister al Comunicațiilor și Societății Informaționale, ADR a preluat majoritatea
responsabilităților legate de punerea în aplicare coerentă a politicilor în domeniul digitalizării, acționând ca platformă comună și ca resursă comună de expertiză, în principal pentru administrația publică.
Printre inițiativele relevante lansate de ADR în perioada 2020-2021 se numără:

îmbunătățirea sistemului național electronic de plată online (ghiseul.ro);
lansarea punerii în aplicare a proiectului Platformei Software Centralizate pentru Identificare Digitală (PSCID);
efectuarea unei analize și finalizarea documentului privind barierele în calea digitalizării mediului public și privat din România;
finalizarea politicii publice privind guvernarea electronică, care reprezintă planul de acțiune pentru următorii 10 ani, instituind un program de măsuri eficiente și durabile pentru digitalizarea administrației publice;
lansarea unui inventar al serviciilor publice digitale existente oferite de autoritățile administrației publice centrale. Odată finalizat, Registrul serviciilor publice digitale va indica domeniile/sectoarele care nu sunt suficient de digitalizate și va fi posibilă identificarea noilor direcții de acțiune care să răspundă nevoilor reale ale instituțiilor publice;
punerea în aplicare a sistemului informatic pentru registrele de sănătate (RegIntermed) în parteneriat cu Ministerul Sănătății, pentru a promova digitalizarea sistemului de sănătate publică.

Indicele economiei și societății digitale România 2021

Indicele economiei și societății digitale România 2021