PNRR. Reforma 6.1 – Parteneriat și participare în dezvoltarea politicilor la nivel local și digitalizarea sectorului neguvernamental
PNRR. Reforma 6.1 – Parteneriat și participare în dezvoltarea politicilor la nivel local și digitalizarea sectorului neguvernamental
Creșterea predictibilității, eficacității, coerenței și “inclusivității” proceselor de formulare a politicilor publice/ deciziei publice prin planificare, monitorizare și evaluare transparente și participative, cu consultarea și coordonarea permanentă cu actorii relevanți din comunitate
Investiția 6.1 – Crearea de structuri parteneriale locale APL – societatea civilă
Investiția 6.2 – Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale adresate prin PNRR și monitorizarea reformelor asociate;
Conform semestrului european din 2020, reforma administrației publice stagnează, cu puține progrese în luarea deciziilor și calitatea și utilizarea eficientă a evaluărilor impactului procesului de reglementare. De asemenea, dezvoltarea unui cadru eficient pentru planificarea strategică și bugetară s-a oprit.
Birocrația excesiva alături de o capacitate insuficientă de a furniza servicii publice de calitate, inclusiv digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a mediului de afaceri. Reorganizările frecvente și utilizarea excesivă a managementului temporar împiedică independența administrației.
Semestrul european a semnalat, de asemenea, că există o fragmentare ridicată a competențelor și resurselor care afectează în continuare furnizarea de servicii publice, în special la nivel local și în comunitățile sărace.
Eficiența achizițiilor publice rămâne o problemă, iar ireversibilitatea anumitor măsuri ar trebui monitorizată în continuare.
De asemenea, instituțiile trebuie să îmbunătățească pregătirea și prioritizarea proiectelor mari și să accelereze implementarea acestora.
Reorganizările frecvente și utilizarea excesivă a funcțiilor de conducere temporare împiedică independența și încrederea în administrație iar procesul de recrutare în funcția publică necesită intervenții pentru transparentizare și credibilizare.
Absența unor instrumente eficiente destinate asigurării predictibilității și calității consultărilor publice și dezvoltării participării societății civile în procesul decizional.
Chiar dacă relația dintre administrația publică și societatea civilă a beneficiat progresiv de preocuparea Guvernului de a asigura garanții legale pentru participarea societății civile la procesele decizionale de acum aproape 20 de ani, României îi lipsește încă o abordare strategică privind guvernarea deschisă și cadrul de dezvoltare al societății civile, conducând la o înțelegere și impact redus în administrația românească a valorii și mijloacelor guvernării deschise. Un număr limitat de autorități îmbrățișează principiile open government.
Situația actuală relevă lipsa generală a culturii transparenței în întreaga administrație, cauzată de absența unei abordări structurate și integrate a guvernării deschise precum și de insuficiența instrumentelor digitale de implicare civică pentru a optimiza participarea părților interesate în priocesul de luare a deciziei la nivel central, dar mai ales la nivelul comunităților locale.
Sunt continuate eforturile pentru îmbunătățirea transparenței administrației publice, însă la nivel local se înregistrează in continuarea rezultate mai slabe. Site-ul român PGD a fost relansat pentru a asigura o monitorizare transparentă.
Eforturile suplimentare de a continua îmbunătățirea transparenței atât la nivel central, cât și local sunt parțial susținute de fonduri UE (Guvernul României, 2019a). În acest context, au fost organizate opt sesiuni de informare în diferite orașe, la care au participat părțile interesate relevante.
O tendință ușor pozitivă poate fi observată la nivelul autorităților centrale, dar progresele autorităților locale au fost mai limitate. O mai bună calitate, transparență și acces la informații ar încuraja cetățenii să se implice în procesul decizional și să îmbunătățească supravegherea politicilor publice.
Lipsa capacității de inovare în administrația publică.
Pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea Guvernelor de a fi pregătite, capabile să răspundă, și mai mult, să se adapteze și să anticipeze orice altă criză care ar putea apărea în perioada următoare. La acest moment, în România, lipsește o abordare sistemică, integrată și coordonată a inovației anticipative, din ce în ce mai importantă pentru funcționarea eficientă a guvernelor.
Singura instituție cu responsabilități concrete privind inovarea este, în prezent, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, însă atribuțiile sale, conform legislației, nu acoperă necesitățile de inovare din domeniul administrației publice, la nivelul capacității acesteia de a propune, iniția schimbări de abordare a modului de lucru actual și vetust, care nu mai coresponde provocărilor actuale și nu deține pârghii pentru dezvoltarea unei implementări holistice a inovației în întregul sector public.
Pe de altă parte, inovația sectorului privat evoluează, iar sectorului public îi lipsesc abilitățile de inovare, de a dezvolta ecosisteme și culturi inovative și deschise la schimbare.
Digitalizarea
Provocările pe care sistemul judiciar trebuie să le depășească vizează aspecte precum: procese de lucru birocratice, utilizarea documentelor preponderent pe hârtie, sisteme IT fragmentate/insulare, multe camere tehnice (data rooms) instalate în diverse autorități publice, dar nici un centru de date/data center.
Totodată, resursele tehnice și umane sunt limitate. La nivel de guvernare IT sunt carențe de coordonare cross-sector judiciar, iar interoperabilitatea este limitată infra-sector. Pe de alta parte, capabilitățile de raportare, generarea de analize complexe și statistice sunt reduse, inclusiv pentru publicarea de date deschise.
Această situație generează riscuri inerente de securitate cibernetică și în continuitatea operațională/business continuity.
PNRR. Reforma 6.1 – Parteneriat și participare în dezvoltarea politicilor la nivel local și digitalizarea sectorului neguvernamental
Text preluat din PNRR: https://mfe.gov.ro/pnrr/