Servicii publice electronice

Servicii publice electronice. Definiții. Exemple. Bune practici.

Serviciul public electronic este definit ca serviciul prestat către sectorul public, sectorul privat sau societatea civilă de către o entitate publică sau de către o entitate privată în numele unei entităţi publice, în condiţiile legii, utilizând soluţii oferite de tehnologia informaţieii. Această definiție acoperă atât:

  • serviciile publice prin care organizațiile administrației publice pun la dispoziția populației sau unei părți a populației anumite facilități (cum ar fi serviciile de utilitate publică pe care cetățenii, firmele le accesează în urma unor proceduri administrative),
  • cât și serviciile publice care facilitează îndeplinirea unor obligații legale de conformare (cum ar fi serviciul public pentru plata taxelor și impozitelor sau serviciul public pentru înregistrarea unui autovehicul).

Serviciile  electronice pot fi împărțite în două: unidirecționale și bidirecționale ( în funcție de sensul legăturii dintre furnizorul de servicii și beneficiar)

Servicii publice UNIDIRECȚIONALE

Un exemplu de serviciu unidirecțional  este site-ul informativ al instituțiilor publice (Primării, Consilii, Direcții Generale etc). În ziua de astăzi majoritatea instituțiilor publice au un astfel de site.

Garantat de prevederile  Legii nr. 544/2001, ale normelor sale de aplicare, dar și ale Constituției României, prin art. 31, accesul liber și neîngrădit al persoanelor interesate la informațiile de interes public, impune, conform principiului transparenței și al principiului aplicării unitare, obligația autorităților și instituțiilor publice de a-și desfășura activitatea într-o manieră deschisă față de public.

Astfel, potrivit prevederilor legale în vigoare, accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes public trebuie să constituie regula, iar limitarea acestuia să fie doar o excepție, asigurându-se totodată respectarea și aplicarea legii în mod unitar, realizând principiile unei bune guvernări. Prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unui minister,unei autorități sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma de exprimare a informației. Spre deosebire de aceasta, legea definește prin informație cu privire la datele personale orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:

    • actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
    • structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
    • numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
    • coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
    • sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
    • programele și strategiile proprii;
    • lista cuprinzând documentele de interes public;
    • lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
    • modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
  • Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute de lege.
  • Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
  • Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziții publice.

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională prevede obligația de transparență, respectiv sarcina autorităților administrației publice de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative și la minutele ședințelor publice. Aceste dispoziții legale se aplică de asemenea și documentelor de politică publică elaborate de autoritățile administrației publice centrale.

Servicii electronice BIDIRECȚIONALE

Acest tip de servicii electronice (interactive sau tranzacționale) sunt acelea în care informațiile curg între furnizor și beneficiar în ambele sensuri. La nivel european , există un set de 20 de servicii monitorizate, iar o parte din ele sunt funcționale și în România. Într-un astfel de serviciu beneficiarul începe prin a descărca un formular electronic care îl invită să introducă o serie de informaţii necesare pentru realizarea serviciului (între care declararea identităţii urmată de o autentificare apare aproape peste tot), iar beneficiarul, după ce îl completează, îl expediază electronic înapoi către serviciu. Primirea de către serviciu a formularului completat inițază de regulă realizarea serviciului, în cursul căruia pot avea loc mai apoi mai multe interacţiuni bidirecţionale între serviciu şi beneficiar, inclusiv printr-o serie de alte formulare care sunt purtătoare bidirecţionale de informaţii.

Exemple de astfel de servicii:
  1. Taxa pe venit: declarare, notificare
  2. Căutare loc de muncă (prin oficiile de muncă)
  3. Obţinere de beneficii sociale (3 din următoarele 4): ▪ Beneficii legate de şomaj ▪ Alocaţii pentru copii ▪ Costuri medicale (compensarea din asigurările medicale obligatorii) ▪ Burse studenţeşti
  4. Documente personale (paşaport, permis de conducere auto)
  5. Înregistrare autovehicul personal (nou, folosit, importat)
  6. Cerere autorizaţie de construcţie
  7. Declaraţie la poliţie (de exemplu în caz de furt)
  8. Biblioteci publice
  9. Certificate (naştere, căsătorie): cerere şi eliberare
  10. Înscriere la universitate
  11. Anunţ schimbare de domiciliu (schimbare adresă)
  12. Servicii de sănătate
  13. Contribuţii de asigurări sociale pentru angajaţi
  14. Taxa de societate (declarare, notificare)
  15. TVA: declarare, notificare
  16. Înregistrarea unei societăţi noi
  17. Furnizare date pentru birourile de statistică
  18. Declaraţii vamale
  19. Permise legate de mediu (incluzând raportare)
  20. Achiziţii publice

La aceste servicii publice electronice de bază se pot adăuga desigur o multitudine de alte servicii, care variază foarte mult de la ţară la ţară, cum ar fi de pildă plata electronică a impozitelor pe proprietatea mobiliară şi imobiliară. Un loc aparte în Uniunea Europeană îl ocupă serviciile electronice transfrontaliere, paneuropene.

Solicitarea serviciilor publice de către beneficiari se face de regulă, în UAP tradiţionale, prin prezentarea fizică a persoanelor la ghişeu (a celor direct interesate sau a împuterniciţilor acestora), sau solicitările pot fi preluate prin telefon (voce), prin poştă sau prin fax. În momentul solicitării serviciului are loc de regulă şi identificarea beneficiarului solicitant însoţită de autentificarea acestei identităţi (de exemplu prin compararea fotografiei de pe actul de identitate cu imaginea persoanei care se identifică). Tot de regulă, solicitarea unui serviciu se face printr-un formular de hârtie specific acelui serviciu, iar rezultatul produs de executarea procedurilor care realizează serviciul este furnizat beneficiarului de asemenea sub forma unui document de hârtie în format specific serviciului. Contextul și tehnologia fac posibilă realizarea acestor servicii în mediul online. O multitudine de aplicații și platforme/sisteme IT permit realizarea unor astfel de servicii în mod electronic, fără a mai fi nevoie de deplasarea la ghișeu sau instituție, accesibile la un click distanță pe site-ul oficial al instituției vizate.

Aceste servicii publice electronice, eServicii, se adaugă celor tradiţionale furnizate de o UAP tradiţională informatizată şi o transformă pe aceasta într-o eUAP, adică o UAP electronificată.

eServiciile eAdministrării (şi, mai general, ale eGuvernării) trebuie să fie accesibile tuturor beneficiarilor, fără excepţie. Din punctul de vedere al beneficiarilor accesul la eServicii ar trebui să fie făcut, la modul ideal, de către ´oricine, oricând, de oriunde şi la orice.

Site-ul unei instituții este punctul de acces al publicului la serviciul electronic accesibil prin Internet al unei agenţii publice, iar portalul este un site central, reprezentând un singur punct de acces, care trimite la alte site-uri de servicii, fiind astfel poarta de acces unică către un pachet mai larg de servicii.

Serviciul electronic de formulare online – disponibil și accesibil prin implementarea soluției integrate CityManager, permite cetăţenilor obţinerea de formulare utilizate curent în administraţia publică (în prezent sunt disponibile în jur de 200 de formulare). Formularele pot fi descărcate, tipărite şi apoi completate manual pentru a fi expediate prin poştă, sau pot fi completate electronic, semnate cu o semnătură electronică, şi expediate electronic.Serviciile electronice propriu-zise, numite Servicii Online sunr disponibile tuturor cetățenilor deserviți de către instituțiile publice care au implementat astfel de soluții, în cazul de față Portal CityManager.

Pentru folosirea acestor servicii online este necesară o înregistrare prealabilă – pentru persoane fizice şi juridice prin cod utilizator şi parolă.

Servicii publice electronice

Citește și Reconstrucție site instituții publice 

Servicii digitalizate în Primărie

Pentru informații suplimentare ne poți contacta pe email la adresa contact@citymanager.online  sau completând formularul online disponibil pe pagina de contact: https://citymanager.online/contact/