Constatări DESI România 2022
Principalele constatări ale raportului DESI 2022 în cele 4 domenii de politică
Competențele digitale
În domeniul competențelor digitale, doar 54 % dintre persoane au cel puțin competențe digitale de bază, în timp ce 87 % dintre persoane utilizează internetul cel puțin o dată pe săptămână (cu 1 punct procentual mai mult decât în anul precedent). Obiectivul programului „Calea către deceniul digital” este ca, până în 2030, cel puțin 80 % dintre cetățeni să aibă cel puțin competențe digitale de bază. Speranța că o utilizare sporită a instrumentelor digitale în timpul pandemiei va determina alfabetizarea digitală nu s-a materializat încă. Conform datelor existente, accesul la internet nu este suficient pentru a dobândi competențele adecvate și pentru a beneficia pe deplin de instrumentele digitale. Finlanda, Țările de Jos, Irlanda și Suedia sunt cele mai avansate în materie de competențe, în timp ce România și Bulgaria se confruntă cu lacune semnificative. În paralel, pentru majoritatea locurilor de muncă de astăzi, de la cele de bază la cele avansate, sunt necesare competențe digitale, iar acest deficit reprezintă un blocaj major care împiedică întreprinderile din UE să avanseze în economia digitală.
Conectivitatea
Datele privind conectivitatea arată că, deși UE are o acoperire completă în ceea ce privește infrastructura de bandă largă de bază, doar 70 % dintre gospodării pot beneficia de conectivitatea cu rețele fixe de foarte mare capacitate (VHCN) cu potențialul de a oferi viteze de ordinul gigabiților, ceea ce reprezintă o creștere de 10 puncte procentuale în comparație cu anul precedent. În prezent, 50 % din gospodării beneficiază de acoperirea rețelelor de fibră optică (FTTP), în creștere față de 43 % anul precedent. În pofida unor progrese globale înregistrate în 2021, în multe state membre persistă un decalaj semnificativ între zonele urbane și cele rurale. În timp ce Malta, Luxemburg, Danemarca, Spania, Letonia, Țările de Jos și Portugalia sunt cele mai avansate state membre în ceea ce privește acoperirea totală a VHCN (toate cu peste 90 % din locuințe acoperite), în Grecia doar una din cinci gospodării are acces la VHCN. Acoperirea 5G a zonelor populate a crescut substanțial, ajungând la 66 % în 2021, comparativ cu 14 % în anul precedent, atingând niveluri foarte ridicate în țări precum Italia, Danemarca, Țările de Jos și Germania. Cu toate acestea, în funcție de benzile de frecvență utilizate, nivelurile de performanță variază în ceea ce privește viteza și capacitatea. „Calea către deceniul digital” stabilește obiectivul ca, până în 2030, toți utilizatorii finali dintr-un punct fix (cum ar fi gospodăriile și întreprinderile) să beneficieze de acoperirea unei rețele în gigabiți și ca toate zonele populate să beneficieze de acoperirea rețelelor fără fir de generație următoare și de mare viteză cu performanțe cel puțin echivalente cu 5G.
Integrarea tehnologiilor digitale
În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, cele mai recente date arată că, în 2021, doar 55 % dintre IMM-uri au avut cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale, cu diferențe semnificative între statele membre (de la 86 % în Suedia și 82 % în Finlanda la 25 % în Bulgaria și 22 % în România). Pentru a atinge obiectivul deceniului digital, cel puțin 90 % dintre IMM-urile din UE ar trebui să aibă un nivel de bază de intensitate digitală până în 2030. Intensitatea digitală de bază înseamnă că o întreprindere utilizează cel puțin 4 din cele 12 tehnologii digitale selectate (cum ar fi utilizarea tehnologie de tip cloud, un software de planificare a resurselor întreprinderii, inteligența artificială, platformele de comunicare socială și vânzarea online). Datele indică faptul că întreprinderile sunt din ce în ce mai digitalizate, dar utilizarea tehnologiilor digitale avansate rămâne scăzută și variază în funcție de tipul de tehnologie. Deși 34 % dintre întreprinderile din UE în 2021 utilizează tehnologia de tip cloud computing, analiza volumelor mari de date și tehnologiile bazate pe IA sunt substanțial mai puțin întrebuințate: doar 8 % dintre întreprinderile din UE au utilizat IA (în 2021) și 14 % au utilizat volumele mari de date (în 2020). Ca urmare a acordului politic privind programul „Calea către deceniul digital”, cel puțin 75 % dintre întreprinderi ar trebui să adopte până în 2030 tehnologii bazate pe IA, cloud computing sau volume mari de date.
Serviciile publice digitale
În domeniul serviciilor publice digitale, DESI monitorizează furnizarea online de servicii publice, acordând statelor membre punctaje în funcție de posibilitatea de a finaliza sau nu fiecare etapă a serviciilor esențiale (cum ar fi solicitarea sau replanificarea unei programări la un spital, introducerea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, solicitarea unei autorizații de mediu și înființarea unei întreprinderi) în întregime online, precum și în funcție de măsura în care acestea sunt disponibile la nivel transfrontalier. Punctajele (care descriu modul în care sunt furnizate serviciile online) au atins 75 din 100 pentru serviciile publice digitale pentru cetățeni și 82 din 100 pentru întreprinderi. Estonia, Danemarca, Finlanda și Malta au cele mai mari punctaje pentru serviciile publice digitale în cadrul DESI, în timp ce România și Grecia au cele mai scăzute punctaje. „Calea către deceniul digital” stabilește obiectivul ca, până în 2030, toate serviciile publice esențiale pentru cetățeni și întreprinderi să fie disponibile integral online. În pofida progreselor înregistrate, se pot aduce numeroase îmbunătățiri în ceea ce privește disponibilitatea serviciilor publice digitale transfrontaliere, deoarece, în comparație cu furnizarea de servicii publice digitale naționale, punctajele pentru serviciile transfrontaliere sunt cu 13 puncte mai mici pentru cetățeni și cu 14 puncte mai mici pentru întreprinderi.
Cum se reflectă planurile naționale de redresare și reziliență în analiza publicată?
Rapoartele de țară DESI analizează performanța statelor membre ale UE pe baza indicelui, descriu cele mai importante inițiative de politică digitală pentru fiecare țară și identifică principalele provocări cu care se confruntă acestea. Statele membre ale UE s-au angajat să cheltuiască cel puțin 20 % din alocările lor naționale din cadrul planurilor de redresare și reziliență pentru sprijinirea transformării digitale. Până în prezent, un total de 127 de miliarde EUR, reprezentând 26 % din alocarea totală a celor 25 de planuri aprobate de Consiliul Uniunii Europene, sprijină transformarea digitală. Rapoartele de țară DESI includ un rezumat al aspectelor digitale care figurează în planurile naționale de redresare și reziliență, dacă acestea au fost aprobate de Consiliu, având în vedere amploarea și importanța Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), precum și rolul esențial pe care această finanțare îl poate juca în abordarea acestor provocări.
Sursă informații: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/qanda_22_4561
Constatări DESI România 2022