Despre Cloud Guvernamental

Strategia Agenda Digitală pentru România 2020 și-a propus sprijinirea inițiativelor privind cloud computing, specificând că acesta ”oferă mai multe potențiale beneficii instituțiilor publice, inclusiv scalabilitate, elasticitate, performanță ridicată, rezistență şi siguranță, dar şi rentabilitate”.

Au fost identificate o serie de probleme și fenomene specifice administrației publice românești care urmau să fie tratate (și) prin crearea unei infrastructuri de Cloud Guvernamental:

  • infrastructurile IT ce există la nivelul diferitelor organizații guvernamentale au probleme de scalabilitate, rentabilitate şi adesea nu se aliniază cu standardele actuale;
  • actualizarea capacităților tehnice pentru personalul care utilizează aplicații în diferite instituții publice devine un proces mai puțin eficient din cauza tehnologiei eterogene și/sau vechi care nu respectă standardele, izolării infrastructurii IT şi a oamenilor din diferitele instituții, etc.;
  • soluții eterogene de securitate care determină un risc mai mare de securitate;
  • cumpărarea de tip granular de soluții hardware și software ce nu oferă transparență la nivel guvernamental.

Din perspectiva SNADR 2020, adoptarea Cloud Computing-ului prin crearea unui Cloud Guvernamental ar fi dus la următoarele rezultate: 

  • reducerea costurilor în mod durabil pentru serviciile IT în sectorul public, inclusiv hardware, software şi operațiuni;
  • reducerea costurilor pentru migrarea serviciilor către noi platforme;
  • reducerea numărului de aplicații şi servicii (redundante) în sectorul public;
  • reducerea timpului şi costului pentru achiziția de noi servicii;
  • abilitatea de a utiliza aplicații partajate pentru funcțiile comune ale guvernului;
  • promovarea utilizării ecologice de TIC, reducând energia totală şi suprafața imobilelor destinate centrelor de date ale guvernului;
  • reducerea emisiilor de carbon, prin optimizarea utilizării resurselor centrului de date, dezafectarea serviciilor redundante și achiziţionarea de sisteme ecologice pentru reducerea consumului de energie;
  • economii de costuri, prin furnizarea serviciilor comune, utilităților și facilităților unor instituții publice multiple care aplicaseră anterior aceste operațiuni în mod independent;
  • sporirea securităţii la nivelul centrului de date, prin implementarea unor soluții de securitate standard, actualizate şi probate. Datele vor fi mult mai puțin predispuse la pierdere deoarece procesele de back-up pentru date în cadrul unui mediu de tip Cloud va face ca păstrarea datelor să fie mai sigură. Datele vor fi mai greu accesate de către agresori într-un Cloud guvernamental, bazat pe infrastructurile cibernetice ale instituţiilor publice, deoarece specialiştii în securitate cibernetică vor putea să ofere monitorizare şi protecție continuă.

Din experiența echipei CityManager, confirmăm faptul că trecerea la un cloud guvernamental aduce o serie de beneficii și avantaje vizibile pentru administrațiile publice care au implementat o astfel de soluție din punct de vedere al infrastructurii și siguranței.

Consolidarea Cloud-ul Guvernamental, conform intențiilor anunțate în SNADR 2020, reprezintă o măsură cheie de eficientizare a modului în care sunt prestate serviciile publice electronice în România.

În lipsa Cloud-ului Guvernamental, administrația publică se va confrunta în continuare cu probleme de scalabilitate, rentabilitate, aliniere a standardelor tehnice folosite pentru diversele sisteme IT pe care le operează, precum și de adaptabilitate și viteză de răspuns la schimbări.

În ipoteza în care cetățeanul sau o persoană juridică ar putea, de exemplu, utiliza în relația cu administrația publică doar serviciile publice electronice puse la dispoziție prin P.C.U.e, acesta ar putea beneficia inclusiv de un dosar centralizat al tuturor tranzacțiilor sale cu diverse instituții și autorități publice în care să vizualizeze stadiul cererilor sau să răspundă întrebărilor care i se pun pe marginea solicitărilor sale. S-ar elimina astfel povara administrativă a interacțiunii pe cale separată cu sistemele IT ale diverselor instituții și autorități publice sau cu ghișeele, pentru relații cu publicul ale acestora din urmă.

Sursă informații : https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/10/Propunere-de-politica-publica-in-domeniul-e-guvernarii.pdf.

Vezi și Dezbatere politică publică- dezvoltarea instrumentelor de eguvernare