Politica publică- dezvoltarea instrumentelor de eguvernare
Dezbatere politică publică- dezvoltarea instrumentelor de eguvernare
Scop
Scopul propunerii de politică publică este de a centraliza într-un material cu caracter strategic, suma cauzelor problemelor din domeniul e-guvernării identificate la nivelul României, a efectelor generate de aceste neajunsuri și a opțiunilor de soluționare identificate și propuse în vederea corectării problemelor observate.
Mai mult decât atât, politica publică își propune să fie aliniată unui plan strategic din domeniul e-guvernării adoptată la nivelul Uniunii Europene, care să prezinte o viziune adaptată nevoilor naționale.
Politicile, strategiile și practicile de e-guvernare fac parte la nivel mondial dintre eforturile guvernelor de a îmbunătăți calitatea, eficiența și controlul interacțiunilor dintre administrația publică, pe de o parte, și cetățeni și organizații private, pe de altă parte, în procesul de asigurare a diverselor servicii publice.
În România, chiar dacă în ultimii ani se observă o evoluție în utilizarea instrumentelor de e-guvernare, domeniul serviciilor publice electronice rămâne insuficient dezvoltat, așa cum reiese în mod obiectiv din diversele clasamente internaționale care utilizează criterii clare de evaluare a maturității acestui domeniu.
Așadar, principala problemă care definește cel mai bine la nivel general, național, situația privind e-guvernarea, este reprezentată de: insuficienta dezvoltare în România a serviciilor publice electronice. Această problemă care afectează întreaga populație a țării, deopotrivă mediul public și mediul privat, poziționează țara, în ciuda evoluțiior înregistrate, încă în partea de jos a clasamentelor internaționale relevante domeniului. (DESI 2020)
Un aspect important care întârzie dezvoltarea serviciilor publice electronice în România ține de lipsa inoculării la nivelul general al practicilor administrației publice a principiului european de e-guvernare ”digital în mod implicit”. Astfel, modificarea procedurilor de lucru în relația cu beneficiarii pentru diverse servicii publice existente sau noi are loc frecvent fără intenția puternic conștientizată la nivelul diverșilor decidenți că orice solicitare nouă de informații adresată beneficiarilor trebuie să poată fi mediată de un sistem informatic (fără a crea obligația vizitei la instituția sau autoritatea publică respectivă și/sau schimbul de informații pe hârtie).
Context actual
- Accesul îngreunat la serviciile publice – manifestat prin fenomene precum: modul actual de prestare a serviciilor publice necesită în continuare în mod covărșitor prezența solicitantului la ghișeul unității de administrație publică; sistemele IT ale instituțiilor și autorităților publice nu sunt, cu puține excepții, interoperabile și deseori, cetățenii sunt nevoiți să se deplaseze între diverse localitați pentru depunerea unor cereri, ridicarea documentelor justificative. Astfel de manifestări afectează în mod direct calitatea vieții cetățenilor pentru că le crează poveri administrative ne-rezonabile și incompatibile cu un stil de viață modern în care tehnologia informației și comunicațiilor disponibilă în piață ar trebui să le ușureze semnificativ interacțiunea cu administrația publică.
- Expunerea la riscuri ridicate din punct de vedere calitativ a informaţiilor care circulă pe hârtie sau se află în diverse registre de informații necorelate – furnizarea informațiilor în format electronic și păstrarea lor în diverse sisteme IT de înaltă securitate specifice e-guvernării contribuie la scăderea incidenței erorilor și, prin urmare, asigură prestarea unor servicii publice de calitate, de încredere
- Costuri administrative ridicate – costurile administrative includ tradițional atât exprimarea în termeni financiari a timpului petrecut cu derularea diverselor etape administrative în accesarea unui serviciu public, cât și costurile directe ale implicării într-o astfel de activitate, cum ar fi costurile de transport către și de la sediul autorității sau instituției publice. Costurile administrative se calculează nu doar pentru beneficiarii serviciilor publice, dar și pentru administrația publică care prestează serviciul respectiv. Serviciile publice electronice reduc aceste costuri semnificativ pentru utilizatori, iar impactul în cazul administrației publice nu poate fi neglijat;
- Scăderea costurilor administrative îmbunătățește în general calitatea vieții cetățenilor pentru că aceștia pot redirecționa resursele astfel economisite (de timp, de bani efectiv cheltuiți) către activități cu o mai mare valoare pentru fiecare;
- Satisfacția scăzută a cetățenilor față de serviciilor publice – adoptarea sistemelor de e-guvernare permite cetățenilor și persoanelor juridice private să aibă acces la o varietate de servicii publice indiferent de locul în care se află sau de momentul în care doresc să acceseze un anumit tip de serviciu. De asemenea, prestarea serviciilor publice în mediul online este mult mai rapidă decât calea tradițională, la ghișeu,fără beneficiile interoperabilității, aspect care influențează pozitiv percepția cetățenilor asupra standardelor la care sunt prestate serviciile publice;
- Nivelul redus de participare a cetățenilor în luarea deciziilor publice – prin intermediul e-guvernării se poate îmbunătății capacitatea societății de a analiza datele și informațiile publice și sunt reduse barierele de înteracțiune cu organizațiile guvernamentale în procese decizionale majore, cum ar fi adoptarea unei strategii naționale sau a unui pachet legislativ important. Prin mecanismele de e-participare, cetățenii pot contribui mult mai eficient la luarea deciziilor publice, percepția unei implicări reale în astfel de procese crescând felul în care măsoară calitatea propriilor vieți;
- Valorificarea insuficientă a resurselor autorităților și instituțiilor publice – dezvoltarea serviciilor publice electronice cu transformarea în format electronic și a interacțiunilor între organizațiile administrației publice reduce semnificativ timpul petrecut de angajații acestor organizații în derularea unor activități de valoare adăugată scăzută (cum ar fi verificarea manuală a unor informații despre beneficiar pe bază de documente justificative, îndosarierea și arhivarea fizică a documentelor unui beneficiar). Prin urmare, timpul economisit al acestor angajați se poate utiliza pentru derularea unor activități cu impact socio-economic mai ridicat, inclusiv pentru dobândirea de noi competențe ajustate la evoluțiile din diverse domenii. În mod particular, autoritățile și instituțiile publice pot investi mai bine în dezvoltarea unor noi servicii;
- Atractivitatea investițională scăzută față de România – lipsa sau insuficiența serviciilor publice electronice pentru companii, alături de percepția că procedurile în relația cu administrația publică sunt greoaie, de durată, neclare, necesită implicarea investitorului în a se asigura că informațiile circulă între instituțiile și autoritățile publice (în absența respectării principiului ”o singură dată”), descurajează, alături de alți factori macro-economici, investitorii străini în a deschide afaceri noi în România sau în a le dezvolta pe cele existente.
- Evoluția lentă a gradului de alfabetizare digitală și financiară a populației – utilizarea serviciilor de e-guvernare, mai ales atunci când accesarea lor în format tradițional, la ghișeu este descurajată, accelerează dezvoltarea competențelor digitale și financiare ale populației care trebuie să se adapteze la acest mod de lucru cu administrația publică.
IMPACT
Referitor la reducerea costurilor cauzate de schimbul de informații pe format hârtie, în conformitate cu Agenda Digitală pentru Europa, înlocuirea facturilor pe hârtie cu facturi electronice în întreaga UE ar putea conduce, conform studiilor, la economii de aproximativ 240 de miliarde EUR pe o perioadă de șase ani. Sectorul public ar putea economisi până la 1 miliard de EUR pe an în cazul în care toate facturile ar fi în format electronic79, ceea ce, prin extrapolare ținând cont de numărul Statelor Membre UE la momentul analizei, poate însemna pentru sectorul public din România economii de aproximativ 35 milioane EUR pe an sau 350 milioane EUR într-un orizont de 10 ani.
Implementarea măsurilor de e-guvernare duce la scăderea evaziunii fiscale, prin creșterea ponderii plăților electronice, coroborată cu alte măsuri privind reducerea ponderii economiei gri ar putea genera un impact de 10% în PIB pe un orizont de timp de 7 ani.
Procesul de măsurare a costurilor administrative generate de întregul stoc legislativ destinat mediului de afaceri, proces derulat prin intermediul unui vast proiect derulat pe parcursul a 3 ani (2011-201483), indică faptul că birocrația care ar putea fi eliminată prin demersuri de simplificare reprezintă aproximativ 2.2% din PIB-ul României. Una din concluziile legate de metodele de debirocratizare relevă faptul că principalul instrument de realizare a acestui deziderat îl reprezintă introducerea sau generalizarea instrumentelor de e-guvernare cu privire la raportările on-line, interoperabilitatea bazelor de date ale diverselor instituții, aplicarea principiului once-only, extinderea semnăturii electronice şi a plăţilor on-line, digitalizarea proceselor de înscriere, autorizare, certificare, acreditare în raport cu autoritățile publice.
În general, companiile care folosesc servicii de cloud economisesc 10-20% din costurile operaționale de IT, înregistrează o productivitate crescută84 și o mai bună standardizare a proceselor interne. Este de așteptat ca un impact asemănător să se înregistreze și la nivelul administrației publice.
Utilizarea serviciilor publice electronice va obișnui populația țării care are competențe digitale scăzute să fie expusă interacțiunii cu sisteme informatice, procesul de dezvoltare a acestor competențe fiind astfel încurajat. Acest proces va include și angajații administrației publice, care sunt direct responsabili de livrarea serviciilor publice electronice, care vor trebui să deprindă din ce în ce mai mult utilizarea sistemelor informatice create în vederea furnizării serviciilor publice electronice.
Serviciile publice electronice contribuie la îmbunătățirea procesului de comunicare cu cetățenii, iar soluționarea mai simplă și mai rapidă a cererilor acestora va crește satisfacția lor față de actul de guvernare și administrare al țării.
Accesarea serviciilor publice la distanță va crește gradul de accesibilitate al administrației publice pentru persoanele cu diverse dizabilități fizice de deplasare sau alte dizabilități care nu împiedică utilizarea calculatorului. Aceste persoane vor putea interacționa cu instituțiile și autoritățile publice de interes din confortul propriei case.
Serviciile publice electronice elimină sau minimalizează nevoia de a imprima sau fotocopia documente și, prin urmare, reduc cererea pentru hârtie cu efect pozitiv asupra mediului înconjurător.
Digitalizarea serviciilor publice va forța digitalizarea fluxurilor interne de lucru ale administrației publice conducând la creșterea productivității angajaților și reducând volumul costurilor administrative care se înregistrează și de partea instituțiilor și autorităților publice.
Automatizarea proceselor din administrația publică are potențialul de a reduce costurile lor cu cel puțin 30%.
CONSULTARE PUBLICĂ
Având în vedere complexitatea și impactul politicii publice în domeniul e-guvernării, procesul de consultare publică va fi promovat în mod activ pe canalele administrației publice de transparență publică. Grupul țintă pentru transmiterea eventualelor observații, comentarii va fi format, în special, din: instituții și autorități publice responsabile de evenimentele de viață tratate în SNADR 2020, asociații profesionale în domeniul IT, dar și alte asociații profesionale care militează pentru îmbunătățirea serviciilor publice, asociații civice ale cetățenilor sau asociații care promovează dezvoltarea mediului de afaceri românesc, mediul academic al specialiștilor IT.
Politica publică- dezvoltarea instrumentelor de eguvernare